Caută
Închideți această casetă de căutare.

ASPECTE JURIDICE ÎN PROCESUL DE CONSTRUCȚIE:

  1. Constructor / Constructor

Constructorul sau antreprenorul este agentul de construcții care își asumă, contractual în fața dezvoltatorului, angajamentul de a executa cu mijloace umane și materiale, din proprie sau alții, lucrările sau o parte din acestea care fac obiectul proiectului și contractului.

Obligația principală a constructorului este de rezultat util față de promotor, pentru a finaliza lucrarea executată, însă, antreprenorul își asumă diverse obligații și responsabilități:

– în domeniul contractual suportă riscul și costul pierderii sau distrugerii lucrării până la livrarea acesteia cu excepția predării cu întârziere (CC art.1544, 1588 s. și 1596; LOE art.17);

– la locul de muncă (poate atrage vinovăție în alegere și în monitorizare);

– în legătură cu materialele (fie furnizate sau așezate de către constructor însuși);

– în legătură cu capitalul, finanțarea acestuia etc.

Detalii

Inspirat de principiul riscului și aventurii antreprenorului, contractul de muncă este cunoscut și sub denumirea de contract de firmă, făcând aluzie la diferitele obligații și responsabilități asumate de antreprenor în temeiul contractului și la faptul că antreprenorul trebuie să pună necesarul uman și material. resurse pentru a obține rezultatul angajat.

Cerinţe

Constructorul este obligat să aibă calificarea sau pregătirea profesională care se califică pentru îndeplinirea condiţiilor cerute pentru a acţiona în calitate de constructor.

În lipsa precizării calificării sau pregătirii profesionale la care se face referire și nu există o calificare specifică care să aibă ca scop formarea antreprenorilor, prevederea legală referitoare la calificarea abilitante a constructorului este goală de conținut, rămânând o simplă declarație de bun. intenții.

Deoarece nu există un titlu oficial pentru a fi antreprenor, în prezent puteți fi antreprenor cu orice persoană fizică sau juridică  capacitate legala sa fie obligat si cu o capacitate profesionala (si economica) suficienta pentru indeplinirea contractului de munca.

Totuși, acolo unde este cazul, antreprenorul trebuie să fie supus obligațiilor stabilite de Comunitățile Autonome pentru exercitarea profesiei de constructor, întrucât acestea sunt singurele competente să dicteze reguli în legătură cu exercitarea profesiilor necalificate în domeniu. de constructie.

Există unele calificări oficiale, pregătire profesională, legate de diverse activități materiale de construcție (de exemplu realizarea și planurile de lucru, zidărie etc.). În acest sens, există certificate de profesionalism care confirmă competența și experiența dobândită de unii tehnicieni în construcții.

Obligatii

Pe lângă cerința referitoare la calificarea sau pregătirea profesională care să permită să fii constructor, îi corespund următoarele obligații:

Executarea lucrării de către antreprenor trebuie să respecte următorii parametri:

– comanda primită de la mandant sau de la promotor;

– proiectul întocmit de proiectant/arhitect;

– lex artis a constructorului, care face parte din contract (CC art.1258), adică acesta trebuie să respecte regulile uzuale și bunele practici specifice profesiei sale;

– legislația aplicabilă, în special cea referitoare la produsele pentru construcții, controlul calității, securitatea și sănătatea, prevenirea riscurilor profesionale etc., și trebuie să aibă autorizațiile, permisele și licențele necesare etc.;

– la instructiunile promotorului, in general canalizate prin conducerea facultativa, adica directorul de lucrare si directorul de executie a lucrarii.

După cum s-a analizat deja anterior, antreprenorul nu se conformează cu desfășurarea unei activități cu diligență, fiind necesar să se obțină rezultatul stabilit în contract. Prin urmare, riscul pierderii lucrului/lucrărilor până la livrarea lucrării se execută pe cheltuiala acestuia.

Antreprenorul nu se poate limita la executarea instructiunilor tehnice intrucat pozitia sa de expert inseamna ca este capabil sa aprecieze fezabilitatea instructiunilor si comenzilor primite, precum si adecvarea materialelor de constructie daca sunt furnizate de catre principal/promotor. Este obligația lui să avertizeze comitentul atunci când instrucțiunile sau ordinele sunt incorecte sau nerealizabile și este, prin urmare, în dreptul său de a nu executa sau executa ordinele atunci când în opinia sa sunt incorecte sau nerealizate.

notițe

Antreprenorul trebuie să se supună instrucțiunilor promotorului, însă, acesta nu este posibil să pretindă și să se ascundă în spatele faptului că face ceea ce îi ordonă tehnicienii în cazul în care încearcă să evite eventuala lui răspundere în legătură cu lucrările.

Șeful lucrărilor nu este obligat să aibă o calificare academică. De obicei, este, prin urmare, un arhitect tehnic sau o persoană cu o mare experiență în lumea construcțiilor.

Este necesar să se poată da ordine subordonaților săi ca conducătorul de construcție să cunoască construcția care se intenționează a fi executată și să fie capabil să comande în prealabil mijloacele umane și materiale necesare pentru îndeplinirea și executarea lucrării conform acordului de antreprenor și principalul din contract.

Constructorul nu își desfășoară de obicei activitatea în mod direct, ci o face acționând prin structura sa corporativă. Prin urmare, este posibilă subcontractarea totală sau parțială a lucrărilor, cu condiția îndeplinirii cerințelor cuprinse în L 32/2006, care reglementează figura subcontractantului în sectorul construcțiilor, cu excepția cazului în care facultatea respectivă a fost exclusă expres în contract, sau cu excepția cazului în care comitentul atribuie sau comandă toate lucrările antreprenorului pe baza condițiilor personale ale acestuia din urmă.

Subcontractarea este inclusă printre obligațiile antreprenorului, însă nu este atât o obligație cât o facultate a antreprenorului.

Antreprenorul este direct responsabil, față de proprietarul lucrării, pentru lucrările pe care subcontractanții le execută. La rândul său, dacă lucrarea a fost ajustată într-un fel, subcontractantul poate exercita o acțiune subrogatorie și subsidiară împotriva aceluiași proprietar al lucrării pentru a-și revendica ceea ce îi datorează antreprenorul.

Trasarea trebuie efectuată de către constructor ca parte a execuției lucrării. Raportul de mișcare trebuie să precizeze dacă lucrarea este sau nu adecvată și, dacă este cazul, actul de mișcare servește drept început oficial al lucrării.

De asemenea, este o obligație a antreprenorului să semneze actul de primire a lucrării, care trebuie semnat, în același timp, de către antreprenor și de către promotor (LOE art.6). În cazul în care în evidența de primire sunt înregistrate rezerve, odată corectate aceste rezerve, antreprenorul trebuie să semneze actul de rectificare (LOE art.6.2.d).

Este posibilă înlocuirea subscrierii acestei asigurări cu o reținere de către promotor a 5% din valoarea execuției materiale a lucrării pe toată perioada de garanție. Trebuie să se înțeleagă, chiar dacă LOE nu spune nimic, că ar fi posibil și ca antreprenorul să înlocuiască subscrierea asigurării menționate anterior prin livrarea către promotor a unei garanții bancare care să garanteze cel puțin 5% din suma execuția materială a lucrării în perioada de un an, prin care s-ar despăgubi, după caz, pagubele materiale produse imobilului prin vicii sau vicii de execuție a acesteia care afectează elemente de finalizare sau finisare în cursul anului menționat anterior.

Promotorul poate conveni în mod expres cu contractantul că acesta este deținătorul poliței în numele contractantului în ceea ce privește (LOE art.19.b și c și 1(a):

– asigurare de daune materiale sau asigurare de fidejusiune care să garanteze timp de 3 ani despăgubirea prejudiciului cauzat de defecte sau defecțiuni ale elementelor sau instalațiilor constructive care provoacă nerespectarea cerințelor de locuire; și

– asigurare de daune materiale sau asigurare de fidejusiune care să garanteze 10 ani despăgubirea daunelor materiale cauzate clădirii prin vicii sau vicii care își au originea sau afectează fundația, suporturile, grinzile, plăcile, pereții portanti sau alte elemente structurale, și că compromite direct rezistența mecanică și stabilitatea clădirii.

2. subcontractant

Subcontractantul este persoana fizică sau juridică care își asumă contractual către antreprenor sau către alt subcontractant principal angajamentul de a executa anumite părți sau unități de lucru, sub rezerva proiectului prin care este guvernată execuția acestuia. Variantele acestei cifre pot fi cele ale primului subcontractant (subcontractant al cărui principal este antreprenorul), al doilea subcontractant (subcontractant al cărui principal este primul subcontractant) și așa mai departe.

L 32/2006 reglementează subcontractarea în sectorul construcțiilor și urmărește îmbunătățirea condițiilor de muncă din sector, în general, și a condițiilor de sănătate și securitate a lucrătorilor din sector, în special. Această Lege reprezintă o schimbare radicală în raport cu modelul preexistent, întrucât abordează pentru prima dată, și în mod strict sectorial, o reglementare a regimului juridic al subcontractării care, recunoscându-i importanța pentru sectorul construcțiilor și specializarea pentru creșterea productivității, stabilește o serie de garanții menite să evite ca lipsa controlului în această formă de organizare a productivității să provoace situații obiective de risc pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, într-o țară precum Spania, care continuă să înregistreze un nivel foarte notoriu. rata accidentelor de muncă datorită cifrelor și gravității acesteia.

Prezenta lege, care este strict sectoriala, se aplica contractelor care se incheie, in subcontractare, pentru executarea urmatoarelor lucrari efectuate in lucrari de constructii:

– excavare;

– lucrări de teren;

- constructie;

– asamblarea si demontarea elementelor prefabricate;

– amenajări sau instalații;

– transformare;

– reabilitare;

- reparație;

– dezafectare;

– demolare;

- întreținere;

– lucrări de conservare și vopsire și curățare;

– salubritate.

Cerințe pentru antreprenori și subantreprenori

Pentru antreprenori și subcontractanți sunt stabilite o serie de cerințe, pentru a evita participarea companiilor fără o structură organizatorică minimă pentru a se asigura că acestea sunt în măsură să își îndeplinească obligațiile de a proteja sănătatea și securitatea lucrătorilor.

Pentru ca o firmă să poată interveni în procesul de subcontractare din sectorul construcțiilor, ca antreprenor sau subcontractant, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

Pe lângă cerințele de mai sus, companiile care intenționează să fie angajate sau subcontractate pentru lucrări pe un șantier trebuie:

Antreprenorii sau subcontractanții trebuie să facă dovada conformității cu cerințele de mai sus printr-o declarație semnată de reprezentantul lor legal făcută în fața Registrului Societăților Acreditate. Înregistrarea se efectuează din oficiu de către autoritatea de muncă competentă, pe baza unei astfel de declarații.

În plus, firmele a căror activitate constă în a fi angajate sau subcontractate în mod obișnuit pentru efectuarea de lucrări în lucrări din sectorul construcțiilor trebuie să aibă, în condițiile stabilite prin regulament, un număr de lucrători angajați pe termen nelimitat care să nu fie mai mic de 10% pe parcursul primei 18 luni de valabilitate a acestei reguli, nici 20% în lunile 19-36, nici 30% din luna a 37-a, inclusiv. În aceste scopuri, în cooperativele de muncă, lucrătorii se numără în mod similar cu salariații, în termenii stabiliți prin regulament.

Regimul de subcontractare

Excesul în lanțuri de subcontractare, în special în sectorul construcțiilor, operează în detrimentul marjelor de afaceri și a calității serviciilor prestate progresiv până la punctul în care, în ultimele verigi ale lanțului, astfel de marje sunt practic inexistente, favorizând submersurile. munca, tocmai in ultimul element care trebuie sa raspunda conditiilor de securitate si sanatate ale lucratorilor care efectueaza lucrarile. Așadar, presupusele excese de subcontractare pot facilita apariția unor practici incompatibile cu securitatea și sănătatea în muncă.

Totuși, subcontractarea, ca formă de organizare productivă, nu poate fi limitată, decât în ​​condițiile și în cazurile prevăzute de L 32/2006. Astfel, regimul de subcontractare in sectorul constructiilor in general este urmatorul:

Fără a aduce atingere celor de mai sus, atunci când în cazuri fortuite temeinic justificate, din cauza cerințelor de specializare a lucrărilor, a complicațiilor tehnice ale producției sau a circumstanțelor de forță majoră prin care pot trece agenții implicați în lucrare, este necesar, în opinia conducerea facultativa, contractarea unei parti din lucrare cu terti, In mod exceptional, subcontractarea stabilita la un nivel suplimentar poate fi prelungita, cu conditia ca aprobarea sa prealabila si cauza sau motivele care au stat la baza acesteia sa fie consemnate de catre conducerea facultativa in subcontractare. carte.

Detalii

Prelungirea excepțională a subcontractării nu se aplică în cazurile menționate la punctele e) și f) de mai sus, cu excepția cazului în care împrejurarea motivatoare este aceea de forță majoră.

Antreprenorul trebuie să informeze coordonatorul de sănătate și securitate și reprezentanții lucrătorilor din diferitele companii incluse în sfera de executare a contractului său care sunt enumerate în carnetul de subcontractare, subcontractarea excepțională.

De asemenea, antreprenorul trebuie să informeze autoritatea de muncă competentă cu privire la subcontractarea excepțională menționată anterior prin transmiterea, în termen de 5 zile lucrătoare de la aprobarea acesteia, a unei informații cu indicarea împrejurărilor necesității acesteia și a unei copii de pe adnotarea făcută în carnetul de subcontractare.

Înregistrarea companiilor acreditate

In sensul prevederilor referitoare la regimul de subcontractare, se prevede crearea Registrului societatilor comerciale acreditate, in dependenta de autoritatea de munca competenta, inteles ca fiind corespunzator teritoriului comunitatii autonome unde se afla sediul contractantului. sau se află firma subcontractantă.

Inregistrarea in Registrul Firmelor Acreditate este valabila pe intreg teritoriul national, fiind date ale acestuia de acces public cu exceptia celor referitoare la intimitatea persoanelor.

Prin regulament se vor stabili conținutul, forma și efectele înscrierii în registrul respectiv, precum și sistemele de coordonare a diferitelor registre dependente de autoritățile autonome de muncă.

Obligațiile antreprenorului și subcontractantului

Se stabilesc urmatoarele obligatii:

– obligații de acreditare și înregistrare (L 32/2006 art.4.2); și

– regimul de subcontractare (L 32/2006 art.5).

Subcontractanții trebuie să comunice sau să transfere antreprenorului, prin companiile lor principale respective, dacă sunt diferiți de contractant, orice informație sau documentație care afectează cele de mai sus.

Fără a aduce atingere altor responsabilități stabilite în legislația socială, încălcarea obligațiilor impuse de acreditare și înregistrare sau a regimului de subcontractare, determină răspunderea solidară a subcontractantului care a contractat să facă astfel de încălcări și a contractantului corespunzător cu privire la obligații de muncă și asigurări sociale care decurg din executarea contractului convenit, care corespund subcontractantului responsabil de încălcarea în sfera de executare a contractului său, indiferent de activitatea respectivelor companii.

În orice caz, răspunderea stabilită în Statutul lucrătorilor art.43 este executorie atunci când sunt întrunite cazurile prevăzute de acesta.

Detalii

(1) Prin contract colectiv sectorial la nivel de stat se pot stabili sisteme sau proceduri de reprezentare a lucrătorilor prin reprezentanți sindicali sau reprezentanți cu caracter bipartit între organizațiile patronale și sindicale, în scopul promovării respectării reglementărilor privind prevenirea riscurilor profesionale in lucrarile de constructii ale teritoriului corespunzator. De asemenea, poate stabili programe de formare și conținuturi specifice de natură sectorială și pentru lucrările fiecărei specialități.

2) Sistemul de acreditare a pregătirii specifice poate consta în eliberarea unui carnet sau a unui carnet profesional pentru fiecare lucrător, unic și valabil pe întreg sectorul.

3) Subantreprenorul nu are calitatea de agent de constructii in regimul LOE, care delimiteaza responsabilitatea agentilor de constructii fata de defectele constructiei, fiind responsabil de activitatea subantreprenorilor constructorul, fiind legat contractual, limitand actiunea subcontractantului. să urmeze instrucțiunile antreprenorului său (TS 9-10-18, EDJ 597989).

4) Încălcările prevederilor L 32/2006 se pedepsesc în conformitate cu RDLeg 5/2000 din textul consolidat al Legii privind încălcările și sancțiunile în ordinea socială.

Vorbește cu noi!

Alegeți o limbă:

Steagul Franței Steagul Germaniei Bandera Paises Bajos Bandera España Drapelul Regatului Unit
Steagul Franței Steagul Germaniei Bandera Paises Bajos Bandera España Drapelul Regatului Unit

Simțiți-vă liber să contactați

Incepe din nou